Publisher's Synopsis
Maneaua este un fenomen social de mare complexitate si doar în subsidiar un fenomen muzical. Asadar, a vorbi despre manea ca despre o realitate de sine statatoare, ca despre un fenomen izolat, într-o analiza rupta din context, ar fi facil si eronat. Voi începe deci printr-o încercare de întelegere a fenomenului în ansamblul sau, în perspectiva raportului constiintei românesti cu sine si cu lumea din afara granitelor românismului.Trebuie mentionat ca fenomenul numit "manea" este formula aleasa de o patura semnificativa numeric a populatiei românesti (factiunea conservatoare) în efortul de stabilire a unei identitati proprii în raport cu actualul timp istoric, dominat de cultura kitsch. Prin urmare, "manelizarea" nu este decât varianta autohtona a kitschizare, în timp ce cultura kitsch este rezultatul îndelungatului proces de desacralizare a lumii si, respectiv, de democratizare a egolatriei, concepte asupra carora voi reveni pe larg în cuprinsul lucrarii.Dupa ce voi prezenta parerea celor mai avizati cercetatori ai fenomenului kitsch si modul în care ei au înteles acest concept si istoria lui, voi trece la o scurta istorie a kitsch-ului în versiune proprie. Apoi, pentru a fixa fenomenul kitsch în istoria culturii si civilizatiei în ansamblu, voi parcurge sumar marile curente si epoci ale omenirii pentru a identifica modalitatile si pragurile prin care a trecut ceea ce este original înainte de a deveni kitsch. Un loc aparte în acest excurs fenomenologic îl va ocupa fenomenul sacrului, asa cum a fost experimentat de civilizatiile arhaice, precum si mutatiile lui în constiinta moderna. Pe masura ce periplul va ajunge la timpurile apropiate, voi încerca sa explic cum a devenit kitsch-ul modalitatea predominanta a expresiei culturale si ce forme anume a îmbracat el. În a treia parte ma voi apleca asupra fenomenului manelei în contextul românesc, urmând ca în ultima parte sa-l analizez din punct de vedere muzical si lingvistic.