Publisher's Synopsis
Aceasta lucrare reprezinta o încercare de sistematizare a înva?aturii tradi?iei hinduse Mimaṃsa pentru a demonstra caracterul puternic etic al acesteia, dar ?i înscrierea preceptelor în filosofia practica. Atunci când ne referim la Mimaṃsa, avem în vedere doar ramura premergatoare, adica cea denumita purva - nu din motive cronologice, ci datorita sec?iunii de ac?iune (karma kaṇḍa) de care se ocupa. În ceea ce prive?te ramura succesoare, sau uttara - cunoscuta sub numele de Vedanta - ne dorim o reconciliere între perspectivele incompatibile ori contradictorii dintre cele doua ramuri, propunând un sincretism cu caracter incluziv reciproc, nu excluziv, a?a cum adesea se petrece. Pentru lini?tea mentala ?i sufleteasca a omului modern, o unire între ac?iune (karma) ?i contemplare (jñana, cunoa?tere) constituie terenul fertil în care fiecare sa-?i sadeasca propriul vlastar, pe care sa-l cultive cu instrumentele oferite de aceste doua direc?ii - idee la care am ajuns în urma studierii unor ipoteze care promoveaza unitatea celor doua jumata?i (purva ?i uttara) ale sferei Mimaṃsa (vezi capitolul II, Dharma - conceptul de datorie). Sincretismul acesta ar contracara efectele negative ale epocii în care traim, conform concep?iei hinduse, caci în epoca prezenta (Kali Yuga) legea morala se afla la cea mai redusa cota; începând cu Satya (sau Kṛta) Yuga, continuând cu Treta ?i Dvapara, adevarul, moralitatea, virtu?ile, cunoa?terea, speran?a de via?a a oamenilor scad progresiv, iar faradelegile, bolile ?i nenorocirile cresc exponen?ial, pâna când ating punctul critic (minim, respectiv maxim) în cea de-a patra epoca, Kali Yuga.
